Feedback

Economie – Raportul de tara pentru Romania, pe 2016

14. martie 2016

Economie – Conferinta organizata de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, in parteneriat cu Ministerul Finantelor Publice, a lansat in 9 martie „Raportul de tara pentru Romania”, publicat de Comisia Europeana in data de 26 februarie 2016.

Urmatorul pas dupa publicarea raportului este transmiterea, de catre autoritatile romane, a Programului National de Reforma si a Programului de Convergenta.

Rezumat Raportul de tara pentru Romania

Raportul evalueaza economia Romaniei prin prisma analizei anuale a cresterii pentru 2016 efectuate de Comisia Europeana, care a fost publicata la 26 noiembrie 2015.  Analiza recomanda sa se aiba in vedere trei prioritati pentru politica economica si sociala a UE in 2016: relansarea investitiilor, continuarea reformelor structurale menite sa modernizeze economiile statelor membre si adoptarea unor politici bugetare responsabile. In acelasi timp, Comisia a publicat Raportul  privind  mecanismul  de  alerta,  care  a initiat cea de a cincea runda anuala a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Raportul privind mecanismul de alerta a identificat Romania ca   fiind   o   tara   care   necesita   un   alt   bilant aprofundat.

Cresterea economica a fost semnificativa in ultimii trei ani, aceasta largindu-si treptat baza. In urma crizei financiare din 2009, economia Romaniei s-a stabilizat cu sprijinul programelor de asistenta financiara UE-FMI. Incepand din 2013, aceasta s-a extins puternic, motoarele cresterii trecand, treptat, de la exporturile nete la cererea interna. Consumul privat si-a revenit la nivelul maxim   de   dupa   2008,   pe   fondul   cresterii veniturilor disponibile ale gospodariilor, fiind impulsionat de majorarea puternica a salariilor si de inflatia negativa. Investitiile s-au redresat mai incet, insa s-au apropiat de ratele de crestere din perioada anterioara crizei. Pe de alta parte, cererea interna  solida  incurajeaza  importurile,  insa deficitul de cont curent s-a marit doar marginal in anul precedent, intrucat cotele de piata ale exporturilor au continuat sa creasca, in special in sectorul serviciilor. Se asteapta ca stimulentele fiscale sa impulsioneze cresterea peste potential a PIB-ului real in perioada 2016-2017. Aceste masuri,  combinate  cu  accelerarea  cresterii salariilor, vor adauga si mai multa presiune asupra cererii  interne,  care  este  deja  solida.  In  acelasi timp, masurile de politica referitoare la partea de oferta a economiei, cum ar fi investitiile in inovare si in infrastructura sau imbunatatirile aduse mediului   de   afaceri   si   administratiei  publice, raman limitate. Principala provocare va fi aceea de a asigura o crestere economica echilibrata si durabila in viitor.

Piata fortei de munca se restrange, pe fondul unei cresteri economice solide. Rata somajului a fost in general stabila, situandu-se sub 7 %, si se asteapta ca aceasta sa scada intr-o oarecare masura in urmatorii doi ani. Rata de ocupare a fortei de munca a crescut si se preconizeaza ca aceasta isi va mentine tendinta ascendenta, cresterea concentrandu-se   in   sectoarele   cu   o   valoare adaugata ridicata. Cu toate acestea, emigratia puternica,  inclusiv  a lucratorilor  cu  inalta calificare,  combinata  cu  imbatranirea populatiei, reprezinta o provocare pentru sprijinirea unei economii competitive. Reducerea din 2014 a contributiilor la sistemul de asigurari sociale a sprijinit limitarea, pana acum, a costurilor unitare ale muncii, insa acestea pot sa depaseasca productivitatea muncii in viitor, deoarece piata fortei de munca se restrange.

Finantele publice au fost stabile in 2015, dar se prevede o deteriorare a acestora ca urmare a cresterii cheltuielilor si a reducerii TVA-ului si a altor   taxe.   Romania   si-a   atins,   in   2014, obiectivul pe termen mediu, si anume un deficit de 1 %  din  PIB  in  termeni  structurali.  In  2015, imbunatatirea colectarii impozitelor i-a permis Romaniei sa isi mentina obiectivul pe termen mediu, in pofida unor derapaje in materie de cheltuieli.  Cu  toate  acestea,  se preconizeaza  ca noile reduceri fiscale din 2016 si 2017, precum si cresterea salariilor din sectorul public vor majora deficitul  la  3¾ %  din  PIB  pana  in  2017.  Se asteapta ca datoria publica sa creasca la peste 40 % in aceeasi perioada.

Odata cu finalizarea programului de asistenta financiara, increderea pietei se va baza pe mentinerea stabilitatii sectorului financiar si pe punerea in aplicare a unei politici bugetare si a unor reforme structurale durabile. Al treilea program consecutiv de asistenta privind balanta de plati pentru Romania (2013-2015) s-a incheiat in luna septembrie. Avand in vedere platile efectuate in cadrul primului program (2009-2011), Romania va face obiectul unei supravegheri post-program pana in primavara anului 2018, cand se estimeaza ca  70 %  din  imprumutul acordat  de  Uniunea Europeana va fi rambursat. Mentinerea unor conditii de piata favorabile si a unor perspective de crestere  echilibrate,  precum  si  promovarea unor rezultate pozitive pe plan social si pe piata muncii sunt corelate cu punerea in aplicare a unor reforme structurale pentru a imbunatati competitivitatea, ocuparea fortei de munca si coeziunea sociala.

Romania a realizat progrese limitate in ceea ce priveste punerea in aplicare a recomandarilor specifice fiecarei tari din 2015. Cel de al treilea program de asistenta financiara pentru balanta de plati (2013-2015) s-a incheiat in septembrie 2015, fara   a   se   fi   finalizat  bilantul.  Romania  si-a mentinut obiectivul pe termen mediu in 2015, dar se preconizeaza ca se va abate in mod semnificativ de la acesta in 2016 si 2017. S-au realizat progrese limitate in domeniul respectarii obligatiilor fiscale. Nu s-a inregistrat niciun progres in ceea ce priveste egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si pentru femei. S-au realizat progrese limitate in privinta asigurarii faptului ca  Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca dispune de personalul adecvat, a consolidarii masurilor active de pe piata fortei de munca si a reducerii fenomenului de  parasire  timpurie  a  scolii.  S-au inregistrat unele progrese in ceea ce priveste furnizarea si calitatea educatiei si a ingrijirii pentru copiii prescolari, in special pentru copiii in varsta de peste trei ani. S-au realizat progrese limitate in ceea ce priveste imbunatatirea stabilirii salariului minim si introducerea venitului minim de incluziune. Progresele inregistrate in urmarirea strategiei nationale in materie de sanatate pentru perioada 2014-2020 au fost mixte. S-au inaintat parlamentului amendamente la  proiectul de  lege privind reformarea guvernantei corporative a intreprinderilor publice, dar acestea nu au fost inca supuse dezbaterii.

In ceea ce priveste progresele realizate in atingerea obiectivelor nationale din cadrul Strategiei Europa 2020, Romania a obtinut rezultate bune in urmatoarele domenii: emisii de gaze cu efect de sera, energii din surse regenerabile, eficienta energetica, invatamant tertiar, precum si in ceea ce priveste reducerea numarului de persoane care sunt expuse  riscului  de  saracie  sau  de  excluziune sociala. Este insa necesar sa se depuna mai multe eforturi in privinta ratei de ocupare, a intensitatii cercetarii si dezvoltarii si a parasirii timpurii a scolii.

Principalele constatari ale bilantului aprofundat cuprinse in prezentul raport de tara si provocarile conexe in materie de politica sunt urmatoarele:

 ·  Vulnerabilitatile  aferente  pozitiei  externe s-au redus in contextul unei cresteri economice puternice, iar economia Romaniei devine mai rezistenta. Acest fapt este confirmat de  imbunatatirea  semnificativa, incepand  din 2012,  a pozitiei  investitionale  internationale nete, de reechilibrarea sustinuta a contului curent si de cresterile cotelor de piata ale exporturilor.

 · Pozitia investitionala internationala neta urmeaza sa se imbunatateasca in continuare. Pot aparea provocari in 2016 si 2017, cu accelerarea cresterii importurilor ca urmare a unei cereri interne sporite ca raspuns la stimulentele fiscale. Chiar si in acest caz, se preconizeaza insa ca deficitul de cont curent va ramane sub control, situandu-se sub 3 % din PIB. Competitivitatea prin costuri a fost restabilita in perioada de dupa 2010, dar pot reaparea presiuni in cazul in care accelerarea actuala a cresterii salariilor este sustinuta si depaseste castigurile in materie de productivitate. Consolidarea competitivitatii care nu se bazeaza pe costuri in vederea sprijinirii tranzitiei catre o economie cu o valoare adaugata mai ridicata reprezinta o alta provocare.

 · Riscurile generate de initiativele legislative nationale care ameninta stabilitatea sectorului financiar au crescut. O evaluare a bilantului si  un test de rezistenta in sectorul asigurarilor  au  fost  finalizate  in iulie  2015. O evaluare  a  calitatii  activelor  si  un  test  de rezistenta au fost lansate in sectorul bancar. Printre alte eforturi de consolidare a increderii in piata, au fost puse in aplicare masuri eficace de reducere a creditelor neperformante. In pofida acestor evolutii pozitive si a prezentei unor rezerve de capital si de lichiditati in ansamblu satisfacatoare, unele initiative legislative nationale ar putea spori vulnerabilitatea sectorului bancar. Deosebit de importante in acest context sunt hotararile judecatoresti pronuntate in ceea ce priveste punerea in aplicare a legii privind clauzele contractuale abuzive („clauzele abuzive”) si a legii  privind  darea  in  plata.  Aplicarea retroactiva a legii privind darea in plata pentru stocul existent de imprumuturi, astfel cum se prevede in forma actuala a acestei legi, poate constitui o provocare pentru mai multe institutii de credit si poate antrena, in viitor, o activitate de creditare mai redusa. Legea este inca in stadiu de proiect, intrucat a fost trimisa inapoi de catre presedinte parlamentului spre reexaminare. Daca va fi adoptata din nou de catre parlament in forma sa originara, legea privind darea in plata poate genera un risc sistemic   pentru   intregul   sector   bancar,   cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar si cu implicatii asupra intregii economii.

 ·  O politica bugetara expansionista intr-un mediu de crestere puternica reprezinta o sursa de ingrijorare. Cresterea economica puternica din 2015 a fost consolidata prin reduceri fiscale si cresteri salariale in sectorul public. Acestea au fost hotarate in mod ad-hoc si au fost aprobate in afara procesului bugetar, fara a se prevedea finantarea lor, conform legislatiei nationale. Noi masuri bugetare expansioniste au intrat in vigoare din ianuarie 2016, mai multe fiind planificate pentru anul 2017. Se estimeaza ca deficitul finantelor publice va creste de peste trei ori ca procent din PIB in numai doi ani. Acest lucru submineaza consolidarea  bugetara  care  a  fost  realizata treptat in ultimii ani si indica faptul ca nu s-a aplicat in mod eficace cadrul bugetar pentru a se asigura sustenabilitatea finantelor publice. In acelasi timp, cresterea potentiala este limitata de planificarea si coordonarea ineficienta a investitiilor publice, de cea mai scazuta rata de absorbtie a fondurilor UE, de un mediu de afaceri nefavorabil, de o intensitate scazuta a cercetarii  si  dezvoltarii  si  de  reforme structurale prelungite, inclusiv in ceea ce priveste intreprinderile de stat. Expansiunea bugetara, care stimuleaza in primul rand consumul intern in contextul unei cresteri economice deja solide, fara luarea unor masuri suplimentare ce vizeaza oferta, ar putea antrena noi dezechilibre interne si externe.

 Alte aspecte economice cruciale analizate in cadrul prezentului raport care semnaleaza existenta unor provocari  specifice  pentru  economia  Romaniei sunt urmatoarele:

 ·  Eficacitatea    si     eficienta    administratiei publice sunt limitate, iar mediul de afaceri s-a imbunatatit foarte putin. Gestionarea inconsecventa a resurselor umane si financiare diminueaza  capacitatea  administratiei publice de a elabora si de a pune in aplicare politicile in mod strategic si coordonat. In pofida faptului ca au fost intreprinse masuri importante de combatere     a     coruptiei,     acest     fenomen reprezinta in continuare o problema sistemica. Independenta sistemului judiciar si respectarea hotararilor judecatoresti se confrunta in continuare cu provocari. Complexitatea procedurilor administrative, volatilitatea politicilor fiscale si utilizarea pe scara larga a ordonantelor de urgenta ale guvernului creeaza incertitudine  si  ingreuneaza  adoptarea deciziilor in materie de investitii. Accesul intreprinderilor mici si mijlocii la finantare ramane limitat. Rata mare de evaziune fiscala si munca fara forme legale reduc veniturile fiscale si denatureaza economia. In ciuda faptului ca s-au inregistrat unele progrese, sistemul de achizitii publice este in continuare ineficient.

 · Conditiile   de   pe   piata   muncii   au   fost prielnice, insa persista probleme de natura structurala. Rata  somajului este scazuta, iar rata ocuparii fortei de munca a crescut, desi se situeaza inca sub media UE. Institutiile de pe piata   muncii,   inclusiv   dialogul   social   si serviciul public pentru ocuparea fortei de munca, nu functioneaza in mod corespunzator. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca nu ofera inca servicii adaptate si personalizate, nici celor aflati in cautarea unui loc de munca si nici angajatorilor. Grupurile vulnerabile au un acces limitat la piata fortei de munca.   Procentul   de   tineri   care   nu   sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare se situeaza peste media UE, iar masurile de sensibilizare adaptate menite sa  ii  ajute  sa  intre  pe  piata fortei   de   munca   raman   limitate.   Rata   de parasire  timpurie  a  scolii  este  ridicata,  in special in cazul romilor si al populatiei rurale. Programele de prevenire si de remediere sunt limitate.   In   ceea   ce   priveste   educatia   si formarea profesionala, exista in continuare probleme in materie de calitate, iar participarea la programele educationale destinate adultilor este foarte scazuta.

 · Eficacitatea sistemului de protectie sociala si a sistemului de sanatate este limitata. Nivelul saraciei  si  al  excluziunii  sociale  este  printre cele  mai ridicate din Uniunea Europeana, in special in randul copiilor si al romilor. Transferurile  sociale  au   un   impact  limitat asupra   reducerii   saraciei,   iar   prestarea   de  servicii sociale este insuficienta. Gradul scazut de adecvare a prestatiilor sociale este obstructionat si de lipsa unui mecanism de ajustare coerent. Progresele inregistrate in ceea ce priveste activarea si integrarea pe piata muncii a beneficiarilor de asistenta sociala au fost  limitate.  Nu  s-a  reusit  inca  egalizarea varstei de pensionare pentru barbati si pentru femei. Rezultatele in materie de sanatate raman nesatisfacatoare, ca urmare a accesului limitat la serviciile de asistenta medicala, a utilizarii ineficiente a resurselor publice si a coruptiei larg raspandite. Platile informale reprezinta o practica raspandita si exista o dependenta excesiva de serviciile medicale spitalicesti.

 ·  Zonele rurale se confrunta cu provocari specifice,  cum  ar  fi  utilizarea  foarte deficitara a capitalului uman si existenta unor „insule” de saracie si de excluziune sociala adanc inradacinate. Agricultura, care este ocupatia tipica in zonele rurale, reprezinta 29 %   din   totalul   locurilor   de   munca   din Romania,  insa  numai  5 %  din  PIB.  O  mare parte din forta de munca rurala lucreaza in agricultura de subzistenta sau de semisubzistenta, asociata cu munca informala sau cu munca familiala neremunerata, cu o productivitate scazuta si cu saracia. Zonele rurale se confrunta cu o multitudine de dificultati legate de educatie, sanatate, incluziune sociala, infrastructura de baza, diversificarea locurilor de munca, emigratie si imbatranirea populatiei.

In cursul lunii mai 2016, pe baza documentelor sus-mentionate si a analizei cuprinzatoare din Raportul de tara, Comisia Europeana va emite recomandarile specifice de tara pentru Romania privind politicile economice.

Conferinta este organizata in cadrul evenimentelor dedicate Semestrului European, instrumentul de coordonare a politicilor nationale. Acest proces culmineaza cu publicarea recomandarilor Comisiei Europene pentru politicile economice romanesti, in luna mai a fiecarui an.

Descarcati de AICI, Ramortul complet de tara pentru Romania.

 Sursa: Comisia Europeana


licitatie-publica.ro, poate contine link-uri catre terti, site-uri partenere, dar nu poate fi tras la raspundere pentru continuturile postate de acestea si nu poate accepta nici o responsabilitate pentru ele.