Feedback

Achizitii publice – Noutati legislative

11. martie 2016

ANAP a publicat la sectiunea Legislatie Nationala urmatoarele acte legislative:

 

Legea nr. 20/2016 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii

ARTICOL UNIC

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

 1. La articolul 21, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Art. 21.-

(1) Autoritatea contractanta are obligatia de a utiliza mijloace electronice pentru derularea procedurilor de atribuire prevazute la Art. 18, precum si pentru achizitia directa, astfel:

  1. a) in anul 2016, cel putin 60% din valoarea totala a achizitiilor publice finalizate de aceasta in cursul anului respectiv, care se pot efectua prin utilizarea mijloacelor electronice;
  2. b) in anul 2017, cel putin 80% din valoarea totala a achizitiilor publice finalizate de aceasta in cursul anului respectiv, care se pot efectua prin utilizarea mijloacelor electronice;
  3. c) incepand cu anul 2018, 100% din valoarea totala a achizitiilor publice finalizate de aceasta in cursul anului respectiv, care se pot efectua prin utilizarea mijloacelor electronice.”

 

  1. La articolul 293, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“a) incalcarea prevederilor art. 21 alin. (1) si (2) si ale art. 23;”

 

  1. La articolul 294, alineatul (3^1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(3^1) Contraventiile prevazute la art. 293 lit. a) se sanctioneaza cu amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei.

 

Instructiunea nr. 1 din 2 martie 2016 privind modificarea contractului de achizitie publica in cursul perioadei sale de valabilitate si incadrarea acestor modificari ca fiind substantiale sau nesubstantiale

Avand in vedere:

– prevederile art. 2 alin. (2), art. 28 alin. (7), art. 29 alin. (2^1) si art. 122 lit. i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

– prevederile art. 5 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare;

– Scrisoarea Comisiei Europene nr. DG MARKT/C3/EP/ff (2010) din data de 9 septembrie 2010 cu privire la modul de calcul al pragului valoric prevazut la art. 31 alin. (4) lit. a) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii si Scrisoarea Comisiei Europene nr. DG MARKT/C3/EP/kr (2012) din data de 22 mai 2012 cu privire la autorizarea ordinelor de variatie in contractele de lucrari publice, implementate prin devizul general;

– jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene – Cazul C – 337/98 – Comisia/Franta si Cazul C – 454/06, Pressetext, tinand cont de numeroasele solicitari de emitere a unor indrumari privind posibilitatea de modificare a contractului fie prin suplimentarea fizica si/sau valorica a acestuia, fie prin renuntarea la anumite parti ale acestuia, fie prin modificarea/actualizarea proiectului/solutiei tehnice etc. si incadrarea acestor modificari ca fiind substantiale sau nesubstantiale, in sensul unei abordari unitare in ceea ce priveste situatiile in care devine incidenta aplicarea in practica a prevederilor legale mentionate mai sus, in temeiul art. 4 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2015 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, aprobata prin Legea nr. 244/2015, presedintele Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice emite urmatoarea instructiune:

 

ART. 1

(1) Autoritatea contractanta si operatorul/operatorii economic/economici stabilesc, prin semnarea contractului de achizitie publica ca urmare a acordului de vointa exprimat, care este intinderea drepturilor si obligatiilor pe care si le asuma, cu respectarea regulilor si limitelor impuse prin acesta si prin legislatia in domeniul achizitiilor publice.

(2) In situatia in care, pe parcursul derularii unui contract de achizitie publica, apare necesitatea modificarii conditiilor/ clauzelor initiale ale contractului, autoritatea contractanta va stabili, inainte de aprobarea si implementarea acestei modificari, daca modificarea avuta in vedere este, raportat la circumstantele specifice ale contractului, substantiala sau nesubstantiala. Stricta aplicare a prevederilor contractului

 

ART. 2

(1) Schimbarile rezultate din simpla aplicare a clauzelor contractuale nu reprezinta o modificare a contractului initial, ci doar aplicarea prevederilor contractului initial, daca sunt indeplinite conditiile definite in alineatele de mai jos.

(2) Clauzele contractuale de schimbare trebuie sa fie mentionate in documentatia de atribuire si trebuie sa precizeze limitele si natura posibilelor modificari/suplimentari, precum si conditiile in care se poate recurge la ele. Ele nu trebuie sa prevada modificari/suplimentari care ar schimba caracterul general al contractului.

(3) Pentru a nu reprezenta o modificare a contractului initial, ci doar aplicarea prevederilor contractului initial, astfel de schimbari:

  1. a) trebuie sa fie clar anticipate in contract prin “clauze de schimbare”, cunoscute de catre toti ofertantii si care indica o metoda obiectiva de calcul al pretului final ce urmeaza a fi platit (de exemplu, pe baza preturilor unitare), pentru a evita orice modificare discretionara pe durata executiei contractului care ar putea afecta conditiile competitiei initiale;
  2. b) rezulta exclusiv din aplicarea “mecanica” a “clauzelor de schimbare” din contractul initial, cu excluderea oricaror altor modificari ale cerintelor contractului initial. Aplicarea clauzelor de schimbare este considerata “mecanica” in momentul in care nu presupune ca vreo decizie sa fie luata de catre vreo parte contractanta (sau de catre persoane actionand in numele unei parti contractante, cum ar fi proiectantul, diriginti de santier sau ingineri consultanti in cadrul contractelor FIDIC) in legatura cu oportunitatea modificarii, dar care este “mecanica” din moment ce contractul prevede in mod clar si explicit faptul ca, in anumite cazuri, evenimente sau circumstante, o schimbare va fi implementata.

Exemplul 1: In cazul contractelor de tip FIDIC rosu (de executie lucrari pe baza proiectului pus la dispozitia ofertantilor de autoritatea contractanta), cu liste de cantitati, sumele datorate antreprenorului sunt calculate in functie de cantitatile de lucrari real executate. Aceste cantitati pot fi diferite de cele inscrise in listele initiale de cantitati.

Diferentele dintre cantitatile estimate initial (in contract) si cele real executate, fara modificarea proiectului tehnic, nu reprezinta o modificare substantiala/nesubstantiala, daca aceste diferente sunt datorate doar nepotrivirilor dintre estimarea initiala si realitatea executiei, fara a afecta proiectul tehnic sau specificatiile tehnice.

Daca diferentele de cantitati sunt datorate altor modificari cum ar fi modificari de proiect sau de specificatii, atunci aceste diferente nu sunt remasuratori, ci vor fi analizate ca modificari.

Nota 1: Impactul schimbarilor din acest exemplu poate conduce la o marire a pretului contractului, caz in care autoritatea contractanta va incheia, din motive de angajament bugetar, un act aditional cu operatorul economic (prin acordul partilor, fara a derula vreo procedura de atribuire).

Exemplul 2: In cazul in care contractul de achizitie publica prevede penalizari sau despagubiri ca urmare a nerespectarii de catre o parte contractanta a obligatiilor sale contractuale (sau ca urmare a producerii unui eveniment aflat in responsabilitatea acestei parti), penalizarile sau despagubirile, dupa caz, vor fi aplicate/platite fara a fi considerate modificari si fara derularea unei proceduri de achizitie publica, dar cu conditia ca metoda afere

nta sa fie explicit mentionata in contractul initial. In acest sens, plata unor costuri suplimentare si/sau prelungirea perioadei de executie ca urmare a unor revendicari in cadrul contractelor de lucrari de tip FIDIC sunt considerate despagubiri, iar metoda de determinare a lor este stabilita in contract.

Nota 2: Reglementarile in domeniul achizitiei publice nu impun vreun prag valoric limitativ cu privire la cresterea/micsorarea pretului contractului ca urmare a aplicarii prevederilor contractului. Cu toate acestea, in cazul situatiei de la exemplul 1, autoritatea contractanta va urmari ca la finalul contractului valoarea neta a diferentelor din remasuratori sa se incadreze in plafonul de “cheltuieli diverse si neprevazute”, stabilit conform legislatie

i incidente, sau intr-unul de 10% din pretul contractului initial (in situatia in care nu exista deviz sau prin acesta nu au fost stabilite asemenea cheltuieli), din considerentul ca depasirea pretului initial al contractului cu o valoare mai mare reprezinta un indiciu suficient ca exista inconsistente in cadrul proiectului tehnic sau al specificatiilor tehnice.

Nota 3: Exemplele date cu referiri la contracte de lucrari FIDIC se aplica in mod corespunzator oricaror altor contracte, in masura in care acestea contin prevederi relevante similare (in exemplul de fata, plata pe baza de cantitati real executate, spre deosebire de platile bazate pe pret global).

 

ART. 3

(1) Conditiile de aplicare a “clauzelor de schimbare” nu vor fi intrunite daca, de exemplu:

– metoda de calcul al pretului final ce urmeaza a fi platit nu a fost definita in mod obiectiv in contractul initial; sau

– schimbarea cantitatilor/pretului ce urmeaza a fi platit nu a fost clar precizata in “clauzele de schimbare”, ci rezulta din alte evenimente, precum o modificare a solutiei tehnice pe durata executarii contractului din cauza unui proiect initial defectuos, aditionarea de noi lucrari, initial nesolicitate, sau alte cauze.

(2) Orice variatie a cantitatilor/pretului care nu rezulta din aplicarea “mecanica” a “clauzelor de schimbare” initiale va fi analizata ca modificare a contractului. Daca o astfel de modificare este substantiala, autoritatea contractanta are obligatia de a derula o noua procedura de achizitie/atribuire.

Exemplul 3: Clauza 13 din conditiile de contract FIDIC rosu prevede posibilitatea pentru autoritatea contractanta (reprezentata de inginerul consultant FIDIC) de a efectua modificari dupa cum urmeaza:

  1. a) modificari ale cantitatilor pentru un articol de lucrari din contract (desi asemenea schimbari nu vor constitui in mod necesar o modificare, astfel cum este prezentat in exemplul 1, aferent art.2);
  2. b) modificari ale calitatii si ale altor caracteristici ale unui articol de lucrari;
  3. c) modificari ale cotelor, pozitiilor si/sau dimensiunilor unei parti din lucrari;
  4. d) omiterea unor lucrari, cu exceptia celor realizate de catre alti executanti;
  5. e) orice lucrare suplimentara, echipament, materiale sau servicii necesare pentru lucrarile permanente, impreuna cu testele la terminare aferente, foraje si alte activitati de testare si investigare; sau
  6. f) modificarea succesiunii sau programului de executie a lucrarilor.

Toate aceste modificari presupun o decizie de oportunitate din partea autoritatii contractante. Astfel, modificarile efectuate in acest cadru nu sunt rezultatul aplicarii “mecanice” a prevederilor contractuale, ci vor fi analizate, de la caz la caz, ca modificari ce pot fi fie unele nesubstantiale, fie unele substantiale.

Modificari nesubstantiale:

 

ART. 4

(1) Modificarile nesubstantiale ale contractelor in derulare nu reprezinta o noua atribuire si nu necesita derularea unei noi proceduri de atribuire.

Nota: In cazul in care o asemenea modificare conduce la o marire a pretului contractului, autoritatea contractanta poate incheia, din motive de angajament bugetar, un act aditional cu operatorul economic (prin acordul partilor, fara a derula vreo procedura de atribuire).

(2) O modificare va fi considerata nesubstantiala atunci cand, in mod cumulativ:

  1. a) modificarea nu introduce conditii care, daca ar fi fost incluse in procedura initiala de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidati decat a celor selectati initial sau alegerea unei alte oferte decat a celei declarate castigatoare ori ar fi permis si participarea altor operatori economici la procedura;
  2. b) modificarea nu schimba balanta economica a contractului in favoarea contractantului intr-o maniera care nu a fost prevazuta in contractul initial;
  3. c) modificarea nu extinde domeniul contractului in mod considerabil.

Exemplul 4: Introducerea de catre operatorul economic a unui nou subcontractant in timpul implementarii contractului, in conditiile in care nominalizarea acestui subcontractant in cadrul ofertei operatorului nu ar fi avut vreun impact cu privire la indeplinirea criteriilor de calificare/selectie sau la aplicarea criteriului de atribuire si fara a modifica pretul contractului, este o modificare nesubstantiala.

Exemplul 5: Modificarea secventei unor activitati, fara a afecta nici termenele contractuale, nici conditiile de aplicare a criteriului de atribuire, nici pretul contractului, este o modificare nesubstantiala.

(3) Dreptul autoritatii contractante de a efectua modificari nesubstantiale nu o exonereaza de respectarea principiului privind eficienta utilizarii fondurilor, inclusiv sub aspectul necesitatii si oportunitatii modificarilor.

 

Prag valoric ca reper pentru incadrarea ca modificare nesubstantiala

ART. 5

(1) In aplicarea conditiilor prevazute la art. 4 alin. (2), la luarea deciziei privind incadrarea unei modificari ca fiind nesubstantiala, autoritatea contractanta va analiza daca sunt indeplinite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

– respectiva modificare este aferenta unui contract de servicii sau de lucrari aferent realizarii investitiilor publice si/sau a lucrarilor de interventie asupra acestora;

– in urma exprimarii in termeni monetari, valoarea modificarii nu depaseste valoare a ce rezulta din aplicarea procentului de “cheltuieli diverse si neprevazute” (definit in devizul general al proiectului si/sau in contract, conform legislatiei incidente) sau 10% din pretul contractului initial (in situatia in care nu exista deviz sau prin deviz/contract nu au fost stabilite asemenea cheltuieli);

– respectiva modificare este strict necesara pentru indeplinirea contractului de achizitiepublica;

– respectiva modificare este in directa corelare cu obiectul contractului de achizitie publica;

– nu este schimbat caracterul general al obiectului contractului, fapt ce presupune ca scopul contractului (asa cum a fost descris in cadrul procedurii prin care a fost atribuit initial), precum si indicatorii principali ce caracterizeaza rezultatul respectivului contract raman nemodificati.

(2) Autoritatea contractanta va urmari modificarile nesubstantiale succesive care nu au fost prevazute in contractul initial, deoarece suma acestora poate conduce la o modificare substantiala a contractului.

 

ART. 6

(1) In sensul art. 5, valoarea modificarii este valoarea neta a acesteia din punct de vedere monetar.

Exemplul 6: Intr-un contract de lucrari, intrarea principala ce se realizeaza printr-o usa cu un pret contractual de 300 u.m. este inlocuita cu 2 intrari adiacente cu 2 usi de alt tip, cu pret de 200 u.m. fiecare. Valoarea modificarii este de +100.

(2) Valoarea cumulata a modificarilor succesive se calculeaza ca suma aritmetica a valorilor nete ale acestor modificari.

Exemplul 7: Modificarea nr. 1 are o valoare de +100 u.m. Modificarea nr. 2 are o valoare de -30 u.m. Valoarea cumulata a acestor doua modificari este +70.

(3) In procesul de exprimare a valorii modificarii in termeni monetari, anterior aprobarii acesteia, autoritatea contractanta va documenta si va justifica metodele folosite, respectand principiul eficientei utilizarii fondurilor.

Fiecare modificare de pret va fi calculata pe baza unor preturi similare din contract cu adaptarile de rigoare. Daca nu exista preturi similare pentru calcularea modificarii, acesta se va calcula potrivit costului rezonabil de executie a lucrarii, luand in considerare orice aspect relevant la care se adauga un profit rezonabil. Caracterul rezonabil va fi evaluat in raport cu bunele practici general acceptate in sectorul respectiv de activitate.

Nota 1: Anumite modificari nu au un impact direct asupra pretului contractului, dar valoarea lor poate fi exprimata in termeni monetari, motiv pentru care respectivele modificari trebuie analizate, de la caz la caz, in vederea incadrarii ca substantiale sau nesubstantiale. In acest sens, un exemplu de modificare fara impact asupra pretului contractului este cel referitor la reducerea valorii minime a certificatelor interimare de plata, caz in care autoritatea contractanta ar plati facturi de o valoare mai mica decat valoarea minima stabilita initial prin contract.

Nota 2: Procentul de diverse si neprevazute din devizul general al proiectului se calculeaza

dupa cum urmeaza: valoarea (in lei, fara TVA) rubricii 5.3 “cheltuieli diverse si neprevazute” a devizului general al proiectului aprobat prin hotarare a consiliului local/hotarare a Guvernului (HCL/HG) impartita la suma totala (in lei, fara TVA) a capitolelor 1.2, 1.3, 2, 3 si 4, conform devizului general al proiectului aprobat prin HCL/HG.

Nota 3: Daca valoarea modificarii este negativa, dar, in valoare absoluta, depaseste valoarea ce rezulta din aplicarea procentului de diverse si neprevazute (definit in devizul general al proiectului), modificarea va fi considerata una substantiala.

Exemplul 8: Valoarea (in lei, fara TVA) rubricii 5.3 “cheltuieli diverse si neprevazute” a devizului general al  proiectului aprobat prin HCL/HG, este de 1.000.000 lei. Suma totala (in lei, fara TVA) a capitolelor 1.2, 1.3, 2, 3 si 4, conform devizului general al proiectului aprobat prin HCL/HG, este de 20.000.000 lei. Procentul de diverse si neprevazute este astfel: 1.000.000/ 20.000.000 = 5%.

Daca pretul initial al contractului de lucrari (fara TVA, fara provizion pentru diverse si neprevazute) este de 14.000.000 lei, valoarea ce rezulta din aplicarea procentului de diverse si neprevazute (definit in devizul general al proiectului) este de 14.000.000 x 5% = 700.000 lei.

Astfel, presupunand ca sunt indeplinite celelalte conditii enuntate la art. 5 si ca nu a mai fost efectuata nicio alta modificare:

– o modificare de valoare (fara TVA) + 500.000 lei este considerata nesubstantiala;

– o modificare de valoare (fara TVA) – 300.000 lei este considerata nesubstantiala;

– o modificare de valoare (fara TVA) + 710.000 lei este considerata substantiala;

– o modificare de valoare (fara TVA) – 720.000 lei este considerata substantiala.

Provizion pentru “cheltuieli diverse si neprevazute” in cadrul contractului de achizitie publica

 

ART. 7

(1) Existenta unui provizion pentru “cheltuieli diverse si neprevazute” inclus in pretul total initial al contractului de achizitie publica nu exonereaza autoritatea contractanta de respectarea regulilor prevazute de legislatia in domeniul achizitiilor publice.

(2) Acest provizion poate fi folosit pentru a suporta platile aferente schimbarilor efectuate in stricta aplicare a prevederilor contractului, in conformitate cu art. 2 si 3. De asemenea, acest provizion poate fi folosit pentru a suporta platile aferente modificarilor nesubstantiale.

Un asemenea provizion nu poate insa fi folosit pentru a suporta platile aferente unor modificari substantiale.

 

Modificari substantiale

 

ART. 8

(1) Potrivit jurisprudentei existente, o modificare a unui contract va fi considerata substantiala atunci cand nu sunt indeplinite in mod cumulativ conditiile prevazute la art. 5 si este indeplinita cel putin una dintre acestea, respectiv:

  1. a) modificarea introduce conditii care, daca ar fi facut parte din procedura initiala de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidati decat a celor initial selectati sau ar fi permis atribuirea contractului altui ofertant;
  2. b) modificarea schimba echilibrul economic al contractului in favoarea contractantului;
  3. c) modificarea extinde considerabil aria de acoperire a contractului la produse, servicii sau lucrari neacoperite initial.

(2) Conditiile alternative prevazute la alin. (1) vor fi analizate de la caz la caz.

 

ART. 9

(1) Daca o modificare a unui contract de achizitie publica in cursul perioadei sale de valabilitate este considerata substantiala conform prevederilor art. 8, autoritatea contractanta are obligatia de a derula o noua procedura de atribuire.

(2) Orice modificare substantiala a termenelor contractului initial este asimilata unui nou act aditional/contract care trebuie supus unei noi proceduri de atribuire, pentru a se evita afectarea conditiilor initiale ale competitiei.  Conditiile initiale ale competitiei nu se refera doar la pret, ci si la alte elemente, cum ar fi caracteristicile bunurilor/serviciilor/lucrarilor achizitionate, volumul – nu au putut fi identificate si incluse in scopul contractului in

itial, cu toate ca dispozitiile aplicabile au fost respectate (intelegand prin aceasta ca neidentificarea sau neincluderea in scopul initial nu este generata de lipsa de experienta sau lipsa de cunostinte etc.), fiind aplicate toate normativele tehnice si cunostintele legate de previziune cerute a fi aplicate in situatia in cauza.

Exemplul 11: 1. Modificarile legislative in domeniul apararii impotriva incendiilor aparute pe parcursul executarii unui contract de lucrari pot constitui circumstante imprevizibile in situatia in care proiectul tehnic ce a stat la baza achizitiei lucrarilor a respectat normele in vigoare la data intocmirii si obtinerii avizului initial, altele decat cele in vigoare la aceasta data, iar revizuirea proiectului tehnic astfel incat acesta sa respecte normele actuale privind securitatea la incendiu determina necesitatea executiei unor lucrari suplimentare (de exemplu: iluminatul de siguranta, montarea unor usi cu rezistenta la foc, asigurarea sistemelor de detectie si semnalizare la incendiu, executarea instalatiilor de stingere a incendiilor etc.) ce nu au fost cuprinse in contractul initial.

  1. Modificarile in configuratia terenului determinate de aparitia unor constructii noi pot constitui circumstante imprevizibile in situatia in care constructiile au fost edificate ulterior demararii procedurii de atribuire a contractului initial sau in perioada imediat anterioara, fara a exista indicii care sa anticipeze o astfel de modificare la momentul intocmirii caietului de sarcini.
  2. Degradarea elementelor de constructie ca urmare a unor accidente rutiere poate constitui element imprevizibil daca accidentele respective au avut loc ulterior demararii procedurii de atribuire a contractului initial sau in perioada imediat anterioara.
  3. Modificarile de STAS-uri sau de normative tehnice pot avea caracter imprevizibil daca acestea au intrat in vigoare la data publicarii/aprobarii lor sau la o data imediat ulterioara publicarii/aprobarii, astfel incat era imposibila cunoasterea acestora la momentul demararii procedurii de atribuire a contractului initial. O astfel de modificare nu poate fi invocata insa ca element imprevizibil in situatia in care intrarea in vigoare a avut loc dupa o perioada mai mare de timp de la momentul publicarii/aprobarii, iar data intrarii in vigoare a putut fi cunoscuta la momentul demararii procedurii de atribuire a contractului initial.
  4. Evolutia degradarii structurilor poate reprezenta element imprevizibil daca a fost cauzata de factori care nu au fost si care nu puteau fi anticipati din cauza caracterului lor extraordinar, neobisnuit pentru zona si conditiile in care s-au produs.
  5. Inundatiile, alunecarile de teren si caderile de versanti pot constitui elemente imprevizibile doar in conditiile

in care acestea reprezinta fenomene neobisnuite pentru zona geografica respectiva, pentru o anumita perioada a anului sau in ceea ce priveste modul de manifestare si de actiune a acestora, neexistand in acest sens motive/indicii care sa anticipeze producer ea sau modul de manifestare a acestora.

  1. Prelungirea duratei contractului de lucrari poate constitui un element imprevizibil care sa justifice suplimentarea serviciilor de supervizare aferente, in conditiile in care respectivele prelungiri provin din cauze obiective (cum ar fi incetinirea ritmului de lucru al constructorului din cauza emiterii cu intarziere a autorizatiilor/acordurilor/avizelor, fapt ce a condus la incetinirea progresului fizic).

(2) In functie de timpul scurs intre momentul intocmirii studiului de fezabilitate/proiectului tehnic si cel al semnarii contractului initial de lucrari, autoritatea contractanta trebuie sa ia in calcul posibilitatea ca elementele care au stat la baza elaborarii acestuia sa nu mai corespunda conditiilor actuale si, implicit, necesitatea actualizarii anumitor aspecte ale respectivelor documentatii tehnico – economice inaintea demararii procedurii de atribuire a contractului initial, schimbarea conditiilor initiale fiind previzibila in situatia in care de la acel moment a trecut o perioada considerabila de timp.

Nota: La aprecierea necesitatii actualizarii studiului de fezabilitate/documentatiilor tehnico-economice trebuie avute in vedere elemente precum: momentul emiterii documentelor care au stat la baza intocmirii studiului de fezabilitate, valabilitatea unor astfel de documente, interventia si influenta anumitor factori asupra conditiilor existente la momentul elaborarii studiilor sau al emiterii celorlalte documente care au stat la baza elaborarii acestora.

 

ART. 12

Planificarea defectuoasa a serviciilor/lucrarilor si/sau erorile de proiectare, precum si pregatirea neadecvata a modului de atribuire a contractului de achizitie publica de catre autoritatea contractanta nu intra in categoria circumstantelor imprevizibile si, prin urmare, nu constituie o justificare in vederea aplicarii prevederilor art. 122 lit. i)/ art. 252 lit. j) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

ART. 13

(1) Autoritatea contractanta are dreptul de a aplica procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare numai daca se respecta, in mod cumulativ, si urmatoarele conditii:

  1. a) atribuirea sa fie facuta contractantului initial;
  2. b) lucrarile sau serviciile suplimentare/aditionale sa nu poata fi, din punct de vedere tehnic si economic, separate de contractul initial fara aparitia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractanta sau, desi separabile de contractul initial, sa fie strict necesare in vederea indeplinirii acestuia;
  3. c) valoarea cumulata a contractelor care vor fi atribuite si a actelor aditionale care vor fi incheiate pentru lucrari si/sau servicii suplimentare ori aditionale sa nu depaseasca 20% din valoarea contractului initial.

(2) Conditia prevazuta la alin. (1) lit. b) are in vedere ca achizitionarea de servicii sau lucrari suplimentare/aditionale prin procedura de negociere fara publicarea prea labila a unui anunt de participare, in baza dispozitiilor art. 122 lit. i)/ art. 252 lit. j) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, sa se realizeze exclusiv in scopul finalizarii contractului initial.

 

ART. 14

(1) Pragul valoric de 20% prevazut la art. 13 alin. (1) lit. c) reprezinta raportul dintre valoarea lucrarilor sau serviciilor suplimentare/aditionale si valoarea contractului initial.

(2) Notele de renuntare la anumite lucrari/servicii prevazute in contractul initial nu au niciun impact asupra modului de calcul al pragului de 20% prevazut la art. 13 alin. (1) lit. c), indiferent de valoarea lucrarilor/serviciilor la care se renunta.

Nota: Pentru calculul procentului de 20%, valoarea lucrarilor suplimentare se raporteaza la valoarea contractului initial, neputand fi luate in considerare notele de renuntare, in sensul scaderii acestora din valoarea estimata a lucrarilor suplimentare, formula de calcul corecta fiind:

note de comanda suplimentara (suplimentar cantitativ) + note de comanda suplimentara (articole neexistente in contractul initial, aditionale) = maximum 20% din valoarea contractului initial (fara a se lua in calcul notele de renuntare).

(3) Valoarea serviciilor sau lucrarilor suplimentare/aditionale nu poate fi compensata cu valoarea lucrarilor/serviciilor la care se renunta.

Nota: Daca autoritatea contractanta opteaza pentru renuntarea la unele lucrari care au fost cuprinse intr-un contract de executie in favoarea altor lucrari, nu exista posibilitatea compensarii valorice a notelor de comanda suplimentara pentru lucrarile care nu au fost incluse in contractul initial cu notele de renuntare la acele lucrari care au facut obiectul contractului initial, chiar si in situatia in care impactul net al modificarii este zero in urma compensarii renuntarilor cu suplimentarile.

(4) Modificarile nesubstantiale nu au impact asupra procentului de 20% prevazut la art. 122 lit. i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

(5) Modificarile nesubstantiale prevazute la alin. (4) nu se vor cumula cu cele ce determina aplicarea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, pana la concurenta pragului de 20% prevazut la art. 122 lit. i) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

ART. 15

(1) In conformitate cu principiul asumarii raspunderii, prevazut la art. 2 alin. (2) lit. g) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilirea circumstantelor de incadrare prevazute de ordonanta pentru aplicarea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare in conditiile art. 122 lit. i)/ art. 252 lit. j) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si

completarile ulterioare, intra in responsabilitatea exclusiva a autoritatii contractante, cu atat mai mult cu cat aceasta detine toate informatiile legate de situatia de fapt si de drept care determina necesitatea achizitionarii de catre aceasta a unor servicii sau lucrari.

(2) In conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 925/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, compartimentul intern specializat in domeniul achizitiilor publice din cadrul autoritatii contractante [sau persoana/persoanele desemnata(e) in acest sens de catre conducatorul autoritatii contractante, d

upa caz] are obligatia de a elabora o nota justificativa privind circumstantele care au determinat alegerea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare in conditiile art. 122 lit. i)/ art. 252 lit. j) din Ordonanta de

urgenta a Guvernului nr. 34/2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Nota justificativa se aproba de conducatorul autoritatii contractante, conform atributiilor legale ce ii revin, cu avizul compartimentului juridic, siconstituie un inscris esential al dosarului achizitiei publice.

(3) Nota justificativa prevazuta la alin. (2) va contine urmatoarele elemente care demonstreaza circumstantele imprevizibile care au determinat alegerea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare:

– descrierea concreta a situatiei considerate circumstanta imprevizibila;

– actele normative si prevederile legale sau alte documente cum ar fi studii de specialitate, statistici oficiale etc., inc

idente in domeniul de activitate aferent obiectului contractului, care sustin faptul ca situatia descrisa de autoritatea contractanta constituie circumstanta imprevizibila;

– justificarea faptului ca aspectele care stau la baza situatiei care este descrisa ca fiind circumstanta imprevizibila nu puteau fi prevazute/anticipate de autoritatea contractanta pana la data

– limita de depunere a ofertelor din procedura ce a stat la baza atribuirii contractului initial;

– descrierea si argumentarea faptului ca circumstanta imprevizibila nu are legatura cu o actiune/inactiune a partilor (autoritate contractanta sau operator economic), ci este determinata de o actiune neprevazuta;

– descrierea si argumentarea de catre autoritatea contractanta a inconvenientelor majore de care ar avea parte in situatia in care ar separa din punct de vedere tehnic si economic lucrarile/serviciile suplimentare de cele ce fac obiectul contractului initial;

– in situatia in care lucrarile/serviciile suplimentare sunt separabile de cele ce fac obiectul contractului initial, precizarea motivului concret pentru care contractul initial nu poate fi finalizat fara lucrarile/serviciile suplimentare.

 

ART. 16

Prezenta instructiune se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 Sursa: ANAP


licitatie-publica.ro, poate contine link-uri catre terti, site-uri partenere, dar nu poate fi tras la raspundere pentru continuturile postate de acestea si nu poate accepta nici o responsabilitate pentru ele.